Ajunul Bobotezei este marcat de credincioși prin post negru, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.
În ajunul Bobotezei, preotul trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.
Conform vechilor tradiții, din această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.
În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele. Acum fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.
Pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.
În trecut fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
Dacă o femeie cade pe gheață, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie. Iar cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
Conform tradițiilor populare:
-Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe
-Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă
-Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios
-În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an
-Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu Iordanul prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
