Postul Paștelui 2025 a început pe 3 martie și va dura până pe 19 aprilie 2025. În această perioadă, credincioșii ortodocși nu vor consuma carne, lactate, ouă și produse derivate din acestea. Postul Mare este cel mai riguros și se concentrează pe rugăciune și purificare spirituală. Excepții fac doar două zile cu dezlegare la pește: 25 martie, de Buna Vestire, și 13 aprilie, în Duminica Floriilor.
Postul Paștelui are o semnificație profund spirituală și religioasă. Este o perioadă de curățire a trupului și sufletului, în care credincioșii se abțin de la anumite alimente și activități pentru a se concentra mai mult pe rugăciune, pocăință și pregătirea pentru Învierea Domnului. Postul reflectă, de asemenea, perioada în care Iisus Hristos a postit și s-a rugat în pustiu timp de 40 de zile și 40 de nopți, înainte de a începe misiunea Sa publică.
Postului Paștelui, semnificații:
Curățirea spirituală: Postul este un moment de autoanaliză, căutându-se îndreptarea greșelilor și reconcilierea cu Dumnezeu. Creștinii se străduiesc să se purifice nu doar fizic, prin abținerea de la mâncărurile de origine animală, ci și sufletește, prin spovedanie și rugăciune.
Alungarea ispitelor: Așa cum Iisus a fost ispitit de diavol în pustiu, postul este și o perioadă de luptă împotriva ispitelor și dorințelor trupești, cu scopul de a întări voința și a atrage mai aproape de Dumnezeu.
Pregătirea pentru Înviere: Postul Paștelui este, în final, o pregătire spirituală pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Prin jertfă și umilință, creștinii se apropie de bucuria sărbătorii Paștelui, când celebrăm biruința vieții asupra morții.
Tradiții și obiceiuri în Postul Paștelui:
Spovedania și Împărtășania: Credincioșii sunt încurajați să se spovedească și să se împărtășească, astfel încât să își curețe sufletele și să fie în pace cu Dumnezeu înainte de Înviere.
Focurile de Paște: În unele zone, tradiția spune că, în Sâmbăta Mare, se aprind focuri mari, simbolizând lumina Învierii, iar oamenii își încălzesc casele sau se adună în jurul lor pentru a se bucura împreună.
Postul stricteței: În Vinerea Mare, mulți dintre credincioși aleg să țină post negru, adică fără niciun fel de hrană, pentru a se solidariza cu suferințele lui Hristos. Aceasta este o zi de doliu și de adâncă reculegere.
Vopsirea ouălor: O altă tradiție veche este vopsirea ouălor în Sâmbăta Mare, înainte de Paște, un simbol al Învierii, deoarece oul reprezintă viața nouă. De obicei, ouăle sunt vopsite roșii, culoare care simbolizează sângele lui Hristos.
Curățenia și pregătirile pentru Paște: Se obisnuiește curățenia temeinică a casei, iar în Săptămâna Mare mulți oameni își pregătesc casele pentru a întâmpina Paștele. De asemenea, tradițiile includ tăierea vitelor și păsărilor pentru masa de Paște.
Aceste tradiții nu sunt doar obiceiuri culturale, ci și modalități de a întări legătura credincioșilor cu spiritualitatea și cu comunitatea.
