Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a semnat bugetul în forma negociată de eurodeputatul român
Reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, europarlamentarii au adoptat bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025, negociat de vicepreşedintele legislativului european, Victor Negrescu, document ce stabileşte angajamente financiare de aproape 200 de miliarde de euro.
”Am ajuns la un acord ambițios privind bugetul anual al UE pentru 2025. Prin votul nostru în plen, am dat undă verde pentru ca bugetul UE să fie semnat și transpus în lege”, a afirmat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
În calitatea sa de negociator-șef al legislativului european, Victor Negrescu a subliniat faptul că negocierile privind bugetul Uniunii au fost complexe, făcând referire la cele 19 ore de dezbateri care au fost necesare pentru obținerea acordului interinstituțional.
”În vremuri de tranziție instituțională, turbulențe societale și realități geopolitice complexe în multe regiuni ale lumii, bugetele publice sunt adesea punctul central al conflictelor politice. Vedem cum guvernele și coalițiile se poticnesc în bătăliile lor cu privire la prioritățile de cheltuieli. Dar noi ne-am păstrat unitatea”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European în discursul său.
În valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro, bugetul UE pentru 2025 este cu 6% mai mare față de cel din acest an. În cifre reale, majorarea este de 10 miliarde de euro și asigură finanțarea programelor esențiale, va permite îndeplinirea angajamentelor politice asumate de Uniune și, în același timp, va oferi mijloacele financiare necesare astfel încât să fie rambursat împrumutul european pentru recuperarea economică post-pandemică, fără a reduce sumele pentru programele-cheie.
”Prin aprobarea bugetului UE pentru anul viitor, trimitem un mesaj puternic cetățenilor, și anume că UE, în ciuda contextului politic și economic dificil, este capabilă să se doteze cu mijloacele financiare necesare pentru a-și pune în aplicare politicile și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor săi prin cele mai calibrate investiții”, a susținut europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu.
Bugetul UE pentru anul viitor include sume suplimentare față de propunerea Comisiei și a statelor membre:
- am blocat măsurile de austeritate și am recuperat 1,52 de miliarde de euro propuși spre tăiere de Consiliu UE;
- fonduri suplimentare pentru ca cetățenii să își poată repatria mai ușor drepturile sociale și pensiile înapoi acasă dar și pentru sprijinirea mecanismelor de dialog social;
- 422 de milioane de euro suplimentare pentru educație și tineri, crescând bugetul Erasmus+ la un total de 4,3 miliarde de euro;
- 45 de milioane de euro este suma suplimentată pentru cercetare, inovare și sănătate;
- o creștere de 30 de milioane de euro a fondurilor alocate pentru agricultură, în special pentru tinerii fermieri, precum și recuperarea unor sume consistente nefolosite în anii trecuți, rezultând un total record de 39,9 miliarde de euro pentru Fondul European de Garantare Agricolă;
- 5 milioane de euro suplimentare pentru natură, biodiversitate și acțiunile climatice;
- o creștere cu 10 milioane de euro a alocărilor pentru programele dedicate gestionării frontierelor externe ale UE, în special pentru extinderea Schengen cu România și Bulgaria;
- 6 milioane de euro în plus pentru mobilitatea militară;
- 50 de milioane de euro s-au adăugat fondurilor destinate ajutorului umanitar.
În calitatea sa de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de combaterea corupției și politicile în materie de transparență, Victor Negrescu a susținut și a obţinut creşterea sprijinului financiar pentru activitatea Parchetului European și a Europol.
”În aceste marje strânse ale cadrului financiar, sunt mândru că am demonstrat că putem plăti costurile pentru planurile de redresare fără a reduce programele emblematice și că putem menține o disciplină bugetară”, a declarat eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.
Ca urmare a negocierilor purtate, bugetul pentru anul viitor include suma de 3 miliarde de euro ce va fi disponibilă pentru a susține refacerea regiunilor afectate de dezastre naturale, cum au fost cele din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România și Spania, cu posibilitatea ca statele membre să folosească până la 10% din fondurile de coeziune pentru a preveni și a reconstrui zonele afectate.
