Sistemul de sănătate primară din România se confruntă cu o criză acută, mai ales în mediul rural, unde lipsa medicilor de familie afectează accesul la servicii medicale pentru mii de comunități. Datele recente arată că peste 20% dintre medicii de familie au peste 70 de ani, iar multe localități, în special din zonele rurale, rămân descoperite.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, a evidențiat gravitatea situației, menționând că peste 300 de comune din România nu au niciun medic de familie. În total, sunt necesari 1.530 de medici pentru a acoperi cererea, dintre care 1.122 doar în mediul rural.
Probleme majore în sistemul medical rural
Medicii care termină rezidențiatul sau specializarea evită să lucreze în mediul rural, din cauza lipsei de infrastructură, a resurselor limitate și a condițiilor mai dificile de muncă. În același timp, numărul medicilor de familie la nivel național a scăzut dramatic, de la peste 13.000 la doar 9.200. Această scădere este resimțită nu doar în zonele rurale, ci și în orașe, însă impactul este mult mai sever în sate, unde unui medic îi revin în medie 2.300 de locuitori, comparativ cu 1.157 în mediul urban.
Pe lângă medicina de familie, alte specializări esențiale, precum pediatria, sunt și ele deficitare. În prezent, peste 250 de localități și 80 de spitale din România nu au niciun medic pediatru, ceea ce pune în pericol sănătatea copiilor din aceste comunități.
Subfinanțarea sănătății, o cauză principală
România alocă mult mai puține resurse financiare pentru sănătate decât alte țări europene. În medie, cheltuielile pe cap de locuitor sunt de 1.600 de euro, comparativ cu 3.684 de euro, media Uniunii Europene. Acest nivel scăzut de investiții contribuie la lipsa de infrastructură, la salarii mai puțin atractive și la dificultăți în atragerea personalului medical.
Pentru a combate criza , autoritățile sugerează că trebuie luate măsuri urgente, cum ar fi stimulente pentru medici în mediul rural. Se pot oferi beneficii precum locuințe de serviciu, salarii mai mari sau sprijin logistic pentru medicii care aleg să profeseze în zonele rurale.
De asemenea, se propune reformarea programelor de rezidențiat, direcționarea noilor absolvenți către specializările deficitare, cum ar fi medicina de familie și pediatria, ar putea ameliora situația pe termen mediu. Indicată este și dezvoltarea cabinetelor moderne și dotarea acestora cu echipamente necesare ar putea atrage mai mulți medici.
