Exponatul lunii septembrie la muzeul nostru este un ceas de masă confecţionat din bronz aurit şi bogat decorat, în maniera stilului Rococo. Intrat în colecția de istorie a muzeului din Sebeș în anul 1960, ca urmare a unei donații, ceasul este extrem de spectaculos, fiind însoţit de două vaze, decorate în aceeași manieră, împreună cu care alcătuiau un set. A fost confecţionat, cel mai probabil, în Austria sau într-una dintre provinciile Imperiului Habsburgic, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în sprijinul acestei din urmă afirmații stând și cifra 1843, poansonată pe buza uneia dintre vaze.
Este un ceas de dimensiuni relativ mari, măsurând 59 cm în înălţime, 42 cm lățime și 17 cm în adâncime. Se sprijină pe un soclu cu șase picioare bogat ornamentat, deasupra acestuia aflându-se piciorul care susţine cadranul şi mecanismul. Este extrem de bogat decorat cu elemente vegetale și cu personaje din mitologia greacă. În partea centrală, deasupra soclului, este reprezentată, în poziţie şezând, într-o scoică, Amfitrite, zeiţa mării, soţia lui Poseidon şi mama lui Triton. În partea dreaptă, sprijinindu-se pe piciorul ei, se află un Amoraş, al cărui corp se termină cu două cozi care amintesc de cele ale Tritonilor. Scena centrală este flancată de doi Tritoni care suflă în scoici (din care se mai păstrează doar partea aflată în interiorul palmelor), pentru a liniști apele agitate ale mării. Cozile, asemănătoare unor şerpi, sunt arcuite, sugerând forţa de mişcare, în ton cu importanţa momentului.
Cadranul ceasului, situat în partea superioară a piciorului, este la rândul lui bogat ornamentat cu elemente florale şi vegetale, dispuse perimetral, iar în partea superioară se încheie cu vrejuri de frunze de acant. Câmpul acestuia are un decor de aceeași factură şi două orificii pentru cheile de reglaj şi întors. Însemnele orare, exprimate prin cifre romane, au fost imprimate fiecare pe câte o mică piesă ovală din porţelan. Acele, atât orarul, cât şi minutarul, au în partea superioară un decor traforat, în forma unor mici romburi. În spate, accesul la mecanism, se realiza prin deschiderea unei uşiţe de sticlă, rotundă.
Prezenţa unui astfel de ceas într-o locuinţă din zona Sebeşului demonstrează faptul că, la jumătatea secolului al XIX-lea, Transilvania era o provincie bine integrată în imperiul austriac, locuitorii mai înstăriţi ai acesteia fiind la curent cu tendinţele vremii şi dovedind gust în ceea ce priveşte decorarea interioarelor.
