Izvorul Tămăduirii, sărbătoare religioasă închinată Maicii Domnului, este celebrată anual în Săptămâna Luminată, în prima vineri după Paște. În 2025, această zi se va prăznui pe 25 aprilie, în Vinerea Scumpă, un moment de mare însemnătate spirituală pentru credincioșii ortodocși.În ziua praznicului, în bisericile ortodoxe se oficiază Sfânta Liturghie, iar după aceasta are loc slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub denumirea de Agheasma Mică. Potrivit tradiției, apa sfințită adusă de preoți este considerată a avea puteri de vindecare și protecție. De asemenea, se spune că persoanele care beau din această apă vor fi păzite de boli și de duhuri rele pe parcursul întregului an.
Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii își are originile în secolul al V-lea și este legată de o minune săvârșită de Maica Domnului. Potrivit unei legende, împăratul Leon cel Mare, înainte de a deveni suveran, s-a întâlnit într-o pădure cu un orb care îi ceruse ajutor. La îndemnul Maicii Domnului, Leon a găsit un izvor, iar orbului i s-a redat vederea după ce a băut apă din el. Mulțumind pentru acest miracol, Leon a construit o biserică în apropierea izvorului, locul devenind astfel sacru și simbol al puterii de tămăduire.
În prezent, biserica „Izvorul Tămăduirii” din Istanbul păstrează acest izvor miraculos, iar icoana praznicului o înfățișează pe Maica Domnului cu mâinile ridicate în rugăciune, ținându-L pe Hristos, simbol al vieții și al mântuirii. Maica Domnului, prin harul primit de la Hristos, devine astfel „Izvor purtător de viață”.
Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
Cel mai important obicei al acestei zile este slujba de sfințire a apei, ce are loc după Sfânta Liturghie, în biserici și mănăstiri. În anumite zone din țară, după slujbă, preoții merg la casele credincioșilor pentru a stropi locuințele, animalele și pământurile cu Agheasma Mică, pentru a asigura protecția și un an rodnic.
Este o zi cu cruce roșie în calendar, iar oamenii sunt încurajați să facă pomană, dăruind alimente celor nevoiași. În plus, este o zi în care este interzis să se facă muncă grea, iar femeile nu trebuie să spele, să calce sau să coase, conform tradițiilor populare, care spun că orice lucru făcut în această zi nu va fi dus la bun sfârșit.
Totodată, în unele regiuni ale țării, tinerii între 9 și 14 ani practică „Jurământul juvenil”, o ceremonie în care își jură loialitate și schimbă obiecte cu valoare sentimentală.
Sursa foto: doxologia.ro
