În fiecare an, în ziua de 1 martie, dar şi în zilele următoare, se dăruiesc mărțișoare, bărbații dăruiesc mărțișoare fetelor și femeilor.
Considerat un talisman al norocului, al prețuirii și bunăstării, mărțișorul este dăruit doamnelor și domnișoarelor de către bărbați, în semn de admirație și respect și este purtat de acestea timp de două săptămâni ori toată luna martie.
Tradiția Mărțișorului
Sărbătoarea mărțișorului este o tradiție caracteristică Peninsulei Balcanice: România, Republica Moldova, la aromânii și megleno-românii din Balcani, în Bulgaria (unde se numește Martenița), dar și în Macedonia de Nord (numită martinka), Grecia de Nord (mart) și zonele Golo Burdo și Prespa din Albania (monyak).
Etnografii spun că și în alte comunități se practică variații locale ale acestui obicei sunt turcii din regiunea Edirne, grecii din nordul Greciei, insulele Rodos, Dodecanez și Karpathos, găgăuzii și diaspora acestor populații.
Vechi povești din vechime
O veche poveste din popor spune că pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, Soarele a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până în timpul iernii, când un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu și a eliberat Soarele. În timpul luptei, viteazul a fost rănit, iar sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în locul respectiv au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.
O altă legendă povestește cum Primăvara, aflată la plimbare la marginea pădurii, a văzut un ghiocel pe care l-a îngrijit, i-a îndepărtat zăpada din jur, totul pentru a-l ajuta să crească. Însă Primăvara a fost pedepsită de Iarna rece, care a trimis ger și zăpadă, iar ghiocelul a înghețat. Primăvara a vrut să-i țină de cald ghiocelului cu mâinile, dar s-a rănit la un deget și i-au curs câteva picături de sânge peste ghiocel și peste zăpada din jurul ei. Ghiocelul și-a revenit și astfel Primăvara a învins Iarna.
Firul mărțișorului a fost tors de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte. De aceea, simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an.
Arheologii români au descoperit amulete vechi de 8.000 de ani care seamănă cu mărţişoarele. Acestea constau în pietricele perforate în culorile alb și roșu, care erau purtate la gât sub formă de coliere. Cele două culori au fost alese deoarece roșul era asimilat cu sângele, cu referire la ritualurile de sacrificiu ce erau practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheții și a norilor. Toate acestea exprimau dorința de a trece de iarnă și de a întâmpina primăvara, ca simbol al revenirii la viață.
În trecut, doamnele și domnișoarele primeau mărțișoare făcute în casă de la bărbați pe 1 Martie și le purtau timp de două săptămâni sau pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii, al renaşterii naturii.
În vremurile noastre, împreună cu mărţişorul se oferă și flori, cel mai adesea ghiocei. După ce nu se mai poartă, mărțișorul se pune într-un pom înflorit, pom roditor, se pune și o dorință, iar aceasta se va îndeplini.
În prima zi a lui Martie este şi ziua Babei Dochia. Primele 9 zile (sau 12 zile) ale lunii martie sunt dedicate ei și mai sunt cunoscute în popor și ca Zilele Babei. Aceste zile corespund cu zilele în care Baba Dochia a urcat pe munte cu oile, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară.
În zona Moldovei, pe 1 Martie fetele sunt cele care dăruiesc mărțișoare bărbaților, iar aceștia le oferă femeilor mărțișoare pe 8 martie. În Dobrogea, mărțișorul se poartă până la venirea berzelor, apoi este aruncat spre cer, pentru ca norocul să fie mare și înaripat.
În Transilvania mărțișorul este purtat în primele două săptămâni ale lunii martie, după care acesta este atârnat de uși ori ferestre sau de coarnele animalelor domestice, deoarece se spune că astfel se pot speria duhurile rele. În Banat, fetele se spală cu zăpadă în ziua de 1 Martie, pentru a fi iubite mereu.
În Bucovina există obiceiul ca de 1 Martie părinții să lege copiilor și o monedă de argint ori aur de gât sau de mână. Moneda se leagă cu șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie ori albă și se numește „mărţişor”, „mărţiguş” sau „marţ”. Acest obicei este urmat pentru a le purta noroc copiilor și pentru a fi curați și sănătoși precum argintul la venirea primăverii.
În unele regiuni ale României, bărbaţii sunt cei care primesc mărţişoare din partea doamnelor.
Mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi după ce a trecut perioada în care nu se mai poartă. Se spune că dacă îl arunci, acest lucru îți va aduce ghinion. Mărţişorul se leagă într-un singur nod şi te apără, în perioada în care îl porţi, de ghinioane.
Conform unei superstiții, mamele care pun mărţişor în piept sau la mâna copilului lor trebuie să aibă grijă să nu fie văzute de o femeie însărcinată. Se spune că dacă această superstiţie nu este respectată, bebeluşul se va naşte cu un semn. În unele zone se spune că Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă. În prima zi a lunii martie se spune că este bine să consumi vin roșu, pentru a avea un an plin de prosperitate. Pe 1 Martie nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să stai supărat, deoarece riști să rămâi supărat până la venirea toamnei.
Sursa foto: Nicu Alifantis/ facebook
Citește și:
