România se află într-o situație critică, având la dispoziție doar șase luni pentru a îndeplini angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferente cererii de plată nr. 3.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a subliniat că din totalul de 74 de jaloane și ținte, majoritatea au fost atinse, însă șase dintre ele rămân total sau parțial neîndeplinite, ceea ce ar putea duce la pierderi financiare considerabile pentru țara noastră.
Comisia Europeană urmează să comunice România suma exactă care nu va fi virată din cererea de plată de 2,7 miliarde de euro. Câciu a evidențiat că Executivul lucrează activ pentru a remedia aceste restanțe, menționând în mod special două probleme majore. Prima se referă la componenta de energie, unde este necesară reluarea procedurii la 15 companii, iar a doua țintă este legată de microîntreprinderi, unde Comisia reclamă că plafonul de la microîntreprinderi ar trebui redus semnificativ, de la 500.000 de euro la 88.500 de euro, conform directivei TVA.
În plus, ministrul a adus în discuție și jalonul referitor la guvernanța corporativă de la Secretariatul General al Guvernului, care este crucial pentru Agenția pentru Managementul și Evaluarea Proiectelor de Investiții Publice (AMEPIP). Având în vedere recentele demisii din conducerea agenției, reluarea procedurilor se preconizează a fi finalizată abia în ianuarie 2025.
De asemenea, la Ministerul Transporturilor, se vor relua procedurile cu companiile care au fost în clarificări cu Comisia Europeană, având în vedere că demisiile recente din conducerea acestora ar putea afecta evaluarea de către Bruxelles.
Aceste întârzieri nu sunt doar o simplă problemă administrativă; ele riscă să coste România miliarde de euro esențiale pentru dezvoltarea economică, în timp ce țara se străduiește să îndeplinească standardele necesare pentru a beneficia de fondurile europene.
