Victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale a declanșat o undă de șoc pe piețele financiare, cu investitori internaționali care își reevaluează pozițiile față de România. Riscurile politice generate de orientarea anti-UE și anti-NATO a candidatului independent, dar și pozițiile controversate cu simpatii legionare, creează incertitudini majore pentru viitorul economic al țării.
România se confruntă deja cu un context economic fragil, cu o datorie publică ce a depășit 50% din PIB în 2024, comparativ cu doar 12% acum 15 ani. Creșterea accelerată a acestei datorii, combinată cu un deficit bugetar ce ar putea atinge 8% din PIB în acest an, pune presiuni suplimentare pe piața financiară.
Potrivit Mediafax, îngrijorările sunt tot mai mari pe piața titlurilor de stat, iar scenariul în care investitorii străini reduc finanțarea devine din ce în ce mai probabil. În luna noiembrie 2024, România are scadențe în contul datoriei publice denominate în valută care se ridică la 650 milioane de euro, iar refinanțarea acestora depinde aproape exclusiv de capitalurile externe.
După anunțarea rezultatelor din primul tur al alegerilor, semnalele de alarmă au fost rapide. Fondurile străine analizează posibilitatea de a-și reduce expunerea pe titlurile de stat românești, ceea ce ar putea amplifica costurile de finanțare pentru guvernul român.
„Riscul major este ca România să nu mai găsească suficiente surse externe pentru a acoperi deficitul bugetar și să fie nevoită să recurgă la măsuri interne drastice, precum reducerea rezervei valutare sau creșterea taxelor,” a declarat un analist economic pentru ZF.ro.
Anii de creștere a deficitului bugetar au culminat cu o explozie a datoriei publice, iar refinanțarea acesteia devine tot mai problematică. În lipsa rostogolirii datoriilor sau a excedentelor bugetare, România ar putea intra într-o criză fiscală severă.
