Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice.
Termenul echinocțiu vine din latinescul aequinoctium: aequus – egal, nox – noapte, adică momentul anului în care ziua este egală cu noaptea.
În acest an luni, echinocțiul (sau echinox, cuvânt venit din limba franceză) are loc în ziua de 20 martie, la ora 05.06, ora României.
Mai simplu spus, echinocțiul de primăvară înseamnă că orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric. Trecerea la ora de vară în 2024 va avea loc pe 31 martie, când ceasurile sunt date înainte cu o oră.
Informații generale:
La momentul echinocţiului de primăvară (20 sau 21 martie), Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă (sudică) a sferei cereşti în cea boreală (nordică).
Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.
Durata zilei (faţă de cea a nopţii) va creşte până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară (momentul astronomic în care lumina zilei este maximă ca durată în decursul zilei).
În emisfera sudică a Pământului, acest moment marchează începutul toamnei astronomice.
Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Echinocțiul de toamnă are loc în perioada 22-23 septembrie.
Citește și:
