3 mai 2024: Vinerea Mare este ziua cea mai sobră, cea mai tristă, din timpul ultimei săptămâni înainte de Paște.
Credincioșii greco-catolici și ortodocși parcurg ultimele zile din Săptămâna Mare, alături de Mântuitor, însoțiindu-l pe acesta în destinul Său.
Vinerea Mare (sau Vinerea Patimilor ori Vinerea Seacă) – în această zi credincioșii țin post negru, adică nu se mănâncă și nu se bea nimic pe parcursul întregii zile.
Denumirea de Vinerea Neagră vine de la faptul că este ziua în care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Christos, moartea Sa fiind doar un pas (e adevărat trist) către Înviere, momentul suprem al creștinismului. După ce a trecut pe Via Dolorosa, Iisus a urcat Golgota păzit de soldații romani. Și-a cărat crucea, fiind răstignit alături de doi tâlhari.
În această zi gospodinele nu fac mâncare în cuptor, nu spală. De asemenea, nu se înroșesc ouăle (pentru că roșul amintește de sângele Mântuitorului), nu se folosește oțet sau mâncare de urzici (pentru cei care nu postesc), pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici și i s-a dat să bea oțet în loc de apă.
În Vinerea Patimilor (Vinerea Mare, Vinerea Neagră), seara la biserică se ține Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Christos.
Conform tradiției bisericești, în Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului.
Realizat din pânză de in, mătase sau catifea, Sfântul Epitaf are imprimat sau pictat pe el icoana înmormântării Mântuitorului. Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii, care poartă flori sau crenguțe cu flori, sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masă. Trecerea pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.
După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.
După două zile (care amintesc de doliul ținut față de moartea Mântuitorului), în noaptea de sâmbătă spre duminică are loc punctul culminant al Săptămânii Mari: Învierea Mântuitorului, momemntul care arată biruința Vieții și Luminii asupra Morții și Întunericului.
Citește și:
