Psihologii au analizat modul în care percepția noastră asupra timpului se schimbă de-a lungul vieții, relevând influența semnificativă a memoriei și a perspectivei asupra modului în care ne raportăm la trecut și viitor. Cindy Lustig, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, subliniază că percepția timpului este strâns legată de modul în care trăim momentul prezent sau reflectăm asupra evenimentelor trecute, conform unui articol publicat de TheBrighterSide.
Lustig explică faptul că percepția noastră asupra timpului – zile, săptămâni, ani – depinde de perspectiva noastră: trăim momentul actual sau ne concentrăm pe amintirile din trecut? Memoria joacă un rol crucial în acest proces. De exemplu, pentru un copil de 8 ani, o săptămână reprezintă o perioadă semnificativă, în timp ce pentru o persoană de 80 de ani, aceeași săptămână poate părea mult mai scurtă, contribuind la sentimentul că timpul trece mai repede odată cu vârsta.
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ei descoperă adesea că lunile și anii par să zboare, chiar dacă fiecare zi poate părea lungă. „Când te uiți în urmă, cu cât amintirile sunt mai puțin bogate în detalii, cu atât mai repede pare că a trecut timpul”, explică Lustig. Rutinele repetitive contribuie la estomparea amintirilor, accelerând percepția trecerii timpului.
În schimb, experiențele noi și interesante creează amintiri distincte, prelungind retrospectiv percepția zilelor și lunilor. Astfel, modul în care ne trăim viața – fie prin rutină, fie prin explorare – poate influența cât de rapid sau lent percepem trecerea timpului.
