Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Alba (CPECA), și în parteneriat cu Școala Gimnazială Câmpeni, a implementat, în perioada decembrie 2020 – februarie 2021, proiectul național de prevenire în familie ,,Eu și copilul meu”, prin care se urmărește consolidarea legăturilor afective dintre membrii familiei (părinte-copil, părinte-părinte, copil-copil), precum şi dintre familie şi şcoală, aplicând sistematic metode fundamentate ştiinţific.
La activitățile proiectului au participat 18 părinți ai elevilor din clasa a VII-a de la Școala Gimnazială Câmpeni, întâlnirile fiind organizate și desfășurate în mediul online de doamnele profesoare Struț Mihaela și Arieșanu Liliana, sub coordonarea specialiștilor CPECA Alba.
Obiectivul proiectului îl reprezintă creşterea nivelului de sensibilizare şi responsabilizare a familiilor, în vederea oferirii de modele pozitive copiilor, în cadrul programelor de informare, educare şi conştientizare cu privire la efectele consumului de droguri și dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor, în vederea formării sau întăririi abilităţilor pentru gestionarea sănătoasă a relațiilor părinți-copii.
Proiectul „Eu şi copilul meu” are nouă activităţi interactive cu părinţii, dar şi aplicaţii cu caracter ludic, ce necesită un grad mare de implicare din partea acestora, inclusiv în relația cu copii. Temele discutate în cadrul întâlnirilor au fost „Să facem cunoştinţă”, „Nevoile copilului meu”, „Ce fel de părinte sunt?”, „Cum comunicăm eficient cu copiii”, „Cum controlăm conflictele din familie”, „Cum stabilim reguli şi pedepse”, „Cum supraveghem anturajul copilului”, „Cum afectează familia consumul de tutun, alcool şi droguri” şi „Gala de absolvire”.
Părinţilor le revine rolul esenţial în creşterea copiilor, fiind datori să le asigure nu numai existenţa materială, ci şi un climat familial afectiv şi moral sănătos. Sunt situaţii în care familia consideră că este suficient să se ocupe doar de satisfacerea nevoilor primare (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, cheltuieli zilnice etc.), subestimând importanţa unei comunicări afective autentice, aspect ce se reflectă negativ în dezvoltarea sentimentului de apartenenţă al copilului.
În general, comportamentul copiilor este inspirat din experienţa de viaţă a părinţilor, astfel perpetuându-se atât aspecte pozitive, cât şi negative în educaţie, pe parcursul mai multor generaţii.
Rolul de părinte implică foarte multe cunoştinţe şi abilităţi necesare zi de zi, care nu sunt înnăscute sau nu apar atunci când devii părinte. Fiecare dintre noi învăţăm să fim părinţi de la cei din jurul nostru, de la părinţii noştri, din informaţiile pe care le auzim sau le citim. Uneori, însă, ceea ce învăţăm din interacţiunea cu ceilalţi nu este suficient pentru a fi părintele de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta şi pentru a creşte sănătos fizic, mental și emoțional. De multe ori părinţii au întrebări la care nu au răspunsuri sau observă comportamente ale copilului lor la care nu ştiu cum să reacţioneze, iar în acest context, consilierea părinţilor în scopul îmbunătăţirii relaţiilor cu proprii copii, după principii ştiinţifice de psihopedagogie, devine o necesitate, se precizează într-un comunicat de presă. .
