COMUNICAT DE PRESĂ
Comisia Europeană nu a acceptat noua versiune a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) deoarece sub forma adoptată nu oferă o posibilitate coerentă de dezvoltare și nici un răspuns la efectele negative, economice și sociale, cauzate de pandemie. Europarlamentarul Victor Negrescu semnalase că PNRR nu corespunde cerințelor autorităților europene, a identificat deficiențele, a venit cu soluții și reforme concrete care, însă, au fost ignorate de guvernanți.
Aprobarea tardivă a planului presupune deopotrivă un minus important privind imaginea României și capacitatea sa de implementare a PNRR cât și timp mai puțin pentru scrierea proiectelor și implementarea lor. Astfel, pentru ca județul Alba să nu piardă resurse importante de dezvoltare, europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European ce se ocupă de supravegherea mecanismelor de redresare, se implică în continuare și solicită consens național, dialog public, implicarea actorilor sociali (patronate, sindicate și ONG-uri), parteneriat cu toate autoritățile locale, respectiv depolitizare și transparență în alocarea banilor, cu scopul de a se găsi cea mai bună formă a planului care să fie urgent adoptată. Acesta consideră că este nevoie de un efort național pentru finalizarea PNRR și s-a angajat să antameze discuții directe cu Comisarii europeni în vederea rezolvării problemelor pentru România.
Eurodeputatul Victor Negrescu atrage atenția că în forma actuală a PNRR nu există finanțări directe pentru județul Alba și se luptă pentru includerea unor proiecte concrete din județul Alba în Planul Național de Redresare și Reziliență. De aceea, europarlamentarul a propus, în baza regulamentelor europene privind Mecanismul pentru Redresare și Reziliență, un plan județean de redresare și reziliență la nivelul județului Aba care, dacă va fi implementat, va schimba radical înfățișarea județului și deopotrivă a mai multor localități. Europarlamentarul român a transmis pentru ce fel de proiecte și cum pot fi folosiți banii de către autorități:
- Orice investiții care vizează tranziția verde, respectiv reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră, reducerea poluării și restaurarea biodiversității: achiziția de autobuze electrice, reabilitarea termică a blocurilor, investiții pentru IMM-uri și marile companii în vederea reducerii poluării, sprijin pentru obținerea energiei regenerabile, investiții în extinderea spațiilor verzi și conservarea naturii, reciclarea deșeurilor, stimularea economiei circulare, modernizarea infrastructurii de colectare și tratare apă uzată etc.;
- Transformare digitală, în sectorul privat și în administrația publică, ceea ce va reduce timpii de așteptare și va facilita accesul rapid la informație. Banii vor putea fi utilizați pentru achiziționarea de echipamente digitale pentru instituții de învățământ în vederea desfășurării școlii online. Sprijin oferit populației pentru extinderea conectării la internet prin fibră optică etc.;
- Investiții ce vizează sprijinirea companiilor românești, finanțarea marilor investiții, crearea de locuri de muncă, productivitate și cercetare, promovarea antreprenoriatului și economiei sociale și orice alte măsuri care atenuează impactul pandemiei asupra mediului de afaceri;
- Investiții în coeziunea socială și teritorială, în reducerea decalajelor între mediul urban – rural și pentru creșterea calității vieții, sprijin pentru familiile monoparentale sau pentru persoanele cu dizabilități, asigurarea egalității de șanse și finanțarea întreprinderilor sociale;
- Reforme și investiții în domeniul sanitar, îmbunătățirea serviciilor medicale de specialitate, creșterea accesului la servicii medicale în mediul rural, spitale publice la standarde europene etc.;
- Investiții în dezvoltarea copiilor și tinerilor și realizarea de acțiuni care să asigure că următoarele generații nu vor fi afectate de efectele pandemiei.
