Sala Unirii din Alba Iulia, clădire devenită simbol al Marii Uniri, poate fi descoperită printr-o serie de fotografii adunate într-o expoziție online, eveniment realizat cu ocazia Zilei Naționale a României.
Vernisajul expoziției a avut loc, duminică, fără public, iar fotografiile, care surprind imagini din exteriorul și din interiorul Sălii Unirii, pot fi văzute online pe pagina de Facebook a Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba și pe paginile celorlalte instituții publice implicate în organizarea manifestărilor dedicate zilei de 1 Decembrie.
Instantaneele sunt realizate de Vasile Sârb, coordonatorul clasei de fotografie din cadrul Școlii de Arte și Meșteșuguri a Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Sala Unirii din Alba Iulia este un simbol al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. Construită în 1900, a servit drept casină militară, locul de festivități și recepții al armatei austro-ungare. La 1 decembrie 1918, sala a fost aleasă ca loc de desfășurare a lucrărilor Marii Adunări Naționale pentru că era cea mai spațioasă clădire din oraș, singura ce putea să adune sub acoperișul său pe cei 1228 de delegați ai națiunii române.
Câțiva ani mai târziu, cu prilejul încoronării, a fost amplu înfrumusețată și i s-au adăugat bolta și un portal monumental în dreptul intrării, în forma unui arc de triumf.
Sala Unirii găzduiește numeroase exponate din perioada momentului istoric din 1918. Biroul avocatului Aurel Lazăr, de exemplu, vorbește despre primul mare moment ce a premers unirea şi anume, redactarea Declarației de autodeterminare a românilor din Transilvania, la 12 octombrie 1918. Declarația avea să fie citită la 18 octombrie de Alexandru Vaida-Voevod în parlamentul de la Budapesta şi marca direcția pe care se angajau românii transilvăneni în perioada ce urma, respectiv realizarea unirii cu România.
În cadrul expoziției mai pot fi văzute diferite însemne ale participanților la Unire, steaguri, medalii, credenţionale (mandate de împuternicire) ale reprezentanților oficiali ai națiunii române, planuri de apărare a orașului. Aparatul de fotografiat cu care au fost realizate cele cinci poze ale Marii Uniri se află de asemenea în expoziție. Fotograful neoficial al acelei zile a fost Samoilă Mârza, veteran de război venit împreună cu delegația din satul Galtiu. Fotograful oficial al orașului, care ar fi urmat să realizeze un set de poze în această zi, a lipsit în condiții suspecte, astfel încât cadrele luate de Samoilă Mârza sunt singurele mărturii de acest fel ale zilei de 1 decembrie. Aceste fotografii pot fi văzute și în expoziția Sălii Unirii, atestând participarea unei mulțimi nesfârșite de oameni la eveniment.
Din păcate, Samoilă Mârza nu a participat și la lucrările ținute în clădirea ce avea să primească numele de „Sala Unirii”, ci a stat cu mulțimea, pe Câmpul lui Horea, în afara zidurilor cetății. În fața și în spatele Sălii se află o galerie de busturi ale fruntașilor de la 1918, oameni politici, oameni de arme și de cultură și reprezentanți ai clerului
(sursa informațiilor: Muzeul Național al Unirii Alba Iulia – https://mnuai.ro/sala-unirii/ ).
