„Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acum, durere, fără mult succes, dar tocmai acum cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea. Un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur. Voiesc dară şi hotărât să dispun ca după moartea mea toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii şi întru ajutorul înfiinţării unei academii de Drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii noi”. (Avram Iancu, Testament, 20 Decembrie 1850, Câmpeni)
Cuvintele testamentare ale lui Avram Iancu aveau să-și găsească împlinirea, în chip minunat, chiar cu ocazia celebrării centenarului nașterii eroului revoluției pașoptiste, când, în 1924, națiunea română întregită, în frunte cu regii Ferdinand și Maria, ierarhii bisericilor românești, guvernul țării, elita politică și culturală, l-a cinstit pe Crăișorul munților.
Acum o sută de ani, ceremoniile au debutat la Țebea cu slujba săvârșită de mitropolitul Nicolae Bălan la mormântul lui Avram Iancu, la finalul serviciului religios regele Ferdinand rostind un discurs de bun venit, iar apoi, Suveranii au plantat doi stejari lângă gorunul lui Horea.
După Țebea, întregul alai s-a deplasat spre Câmpeni, unde festivitățile, desfășurate într-o sală de teatru amenajată ad-hoc în piața centrală a orașului, au continuat cu ședința omagială a Astrei, prezidată de regele Ferdinand și la care au luat cuvântul Vasile Goldiș, președintele ASTREI, Gurie Grosu, mitropolitul Basarabiei, Silviu Dragomir și Octavian Goga.
Pe 1 septembrie, oaspeții au plecat spre muntele Găina, unde s-a desfășurat un ceremonial religios și militar, în cadrul căruia a fost sfințită, de către mitropolitul primat Miron Cristea, o cruce comemorativă, iar apoi, regele Ferdinand a conferit batalionului 5 Vânători de munte din Abrud numele „Avram Iancu”. În după amiaza acelei zile, familia regală a coborât la Vidra, unde a inaugurat muzeul și casa memorială „Avram Iancu”.
Bucuria acelui centenar este reînnodată în acest an – 2024 – când societatea românească, în general, și județul Alba, în special, celebrează două veacuri de la nașterea lui Avram Iancu, eroul ce a luptat pentru libertatea națiunii române. Eliberarea națională era, în esență, scopul revoluției pașoptiste ardelene, al cărei lider militar a fost Avram Iancu. Ardelenii și-au dorit libertatea și pentru asta au luptat, refuzând înglobarea Transilvaniei în Ungaria.
Marele merit al lui Avram Iancu a fost că, fie și doar pentru aproape un an de zile, între octombrie 1848 și septembrie 1849, a făcut din Munții Apuseni o țară românească, o țară liberă a românilor din Transilvania. Sorții istoriei i-au fost potrivnici lui Iancu, însă ceea ce a contat mai mult a fost puterea memoriei, puterea exemplului său, care a inspirat lupta națională a elitei politice ardelene de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea.
Consiliul Județean Alba
Citește și:
